Turnul Belém din Lisabona

Începând cu secolul al XV-lea, datorită descoperirilor geografice și politicii navale portugheze, Lisabona a ajuns un punct de oprire obligatoriu pe rutele comerciale internaționale. Apărarea orașului a devenit astfel o necesitate. Regele João al II-lea a pus bazele unui sistem defensiv unitar și eficace, pe care Manuel I l-a complet cu Turnul Belém, o fortăreață robustă pe o insulă de lângă malul fluviului Tagus.

Pentru realizarea acesteia a fost desemnat Francisco de Arruda, un arhitect cu experiență în domeniu construcțiilor militare care tocmai se întorsese din Africa unde îndeplinise o misiune similară. Lucrările, supravegheate de Diogo de Boitaca, au durat în jur de cinci ani, iar în 1520 lisabonezii au putut vedea lângă malul râului o impozantă construcție de forma prorei unei caravele, cu un bastion de formă hexagonală și un turn pe cinci niveluri.

Măiestria lui Arruda, considerat cel mai de seamă reprezentant al stilului manuelin, este vădită atât de forma arhitectonică și echilibrul volumelor, cât și de armonia decorațiunilor. Toate elementele caracteristice stilului manuelin sunt recognoscibile: odgonul, nodul, sfera armilară, motivele marine, crucea Ordinului lui Hristos și simbolurile epocii descoperirilor. Posturile de observație în stil maur, care înconjoară bastionul și terasa din vârful turnului, poartă amprenta experienței lui Arruda în Maroc.

Mai multe informații puteți afla din ghidul turistic Lisabona, din colecția Călător pe mapamond, care numără peste 30 de titluri.